Nu exagerați cu brânza!

This post is also available in: enEnglish arالعربية

Știința ține în camerele ei de trezorerie câteva papirusuri de aur care au afectat omenirea atât de mult, încât amprentele lor au definit calea pe care pășim astăzi în domeniul medicinei. Studiul despre Populația Generală de la Copenhaga a fost unul dintre acele papirusuri. Timp de aproape două decenii, acest studiu a produs în jur de 50 de publicații științifice diferite, care au clarificat ceea ce știm noi astăzi despre riscul cardiovascular și cel de cancer la pacienții cu trigliceride ridicate, nu cu LDL.

Danezii sunt primii în multe domenii. Ei au inventat LEGO – ce stă la baza înțelegerii stării noastre de bine. Danemarca a fost numită Capitala Verde a Europei după instalarea a 90% din turbinele eoliene offshore din lume. Tot ei au inventat și Bluetooth – nu ca și concept, ci ca nume, tehnologia fiind numită după regele Viking Blatand, al cărui nume înseamnă „blue tooth” – dinte albastru. Acest rege a unit Danemarca și Norvegia sub creștinism, la fel cum Bluetooth unește astăzi tehnologia. Fără îndoială că inovațiile din domeniul sănătății au fost și ele influențate de danezi! Universitatea din Copenhaga are o tradiție copleșitoare de descoperiri începuta cu peste 500 de ani in urmă. Instituția a avut nu mai puțin de 37 de laureați ai premiul Nobel, personalitați care, la un moment dat, au fost fie absolvenți, fie profesori sau cercetători. Cu o sută de ani în urmă, un alt danez – Christian Bohr – a descoperit ceea ce numim noi astăzi „efectul Bohr” – un concept care a explicat pentru prima dată legătura dintre hemoglobină și concentrația de dioxid de carbon, principiul îndrăzneț din spatele schimbului de oxigen/CO2 din sânge.  

De ce îți spun toate astea? Pe lângă faptul că admir ceea ce au făcut danezii pentru știință, am vrut să demonstrez ceva înainte de a-ți cere să iei foarte în serios descoperirile Studiului despre Populația Generală de la Copenhaga pe care o să le împărtășesc în continuare.

Colesterolul nostru din sânge este format din mai multe tipuri de particule lipidice (vezi postarea mea precedentă pentru mai multe detalii). Unele sunt rele, altele sunt bune, în timp ce câteva – cum ar fi trigliceridele – știința nu prea a știut cum să le interpreteze timp de mulți ani. Studiul de la Copenhaga a raportat însă pentru prima dată că aproximativ un sfert din populație (27%) avea trigliceridele crescute ușor-spre-moderat. Acest nivel ușor-spre-moderat înseamnă între 2 și 10 mmol/l sau aproximativ 176-880 mg/dl. Cei care au TG cu valori aflate în acest interval le au din cauza unei greutăți corporale excesive, a unui diabet zaharat de tip 2 sau din cauza consumului de alcool. Unele variații genetice pot contribui și ele. Totuși, homozigotismul celor mai multe mutații implicate în metabolismul colesterolului ar contribui mai degrabă la valori ale TG de peste 10 mmol/l (880 mg/dl). Pentru cazurile in care nivelul TG este sub 10 mmol/l (880 mg/dl), nu prea avem dovezi pentru a da vina pe genetică. Diabetul necontrolat și alcoolismul raman cauza valorilor extrem de ridicate ale TG, dar – în marea lor majoritate – TG>10 mmol/l sunt cauzate de una sau mai multe mutații genetice.

Știind asta, hai să ne întoarcem la descoperirile danezilor. Deși am fost învățați din nou și din nou că analizele pentru colesterol trebuie să fie luate după 10 ore de nemâncat, studiul de la Copenhaga a testat ipoteza neobișnuită cum că nivelul TG atunci când mâncăm ar putea prezice riscul de infarct miocardic (IM), de boală cardiacă ischemică (BCI) și de deces la populația generală. Era ceva ce ne părea cam imposibil, însă datele au dovedit că oamenii de știință danezi aveau dreptate (din nou!). De fapt, se pare că măsurarea TG fără repaus alimentar este singura formă de a include și lipoproteinele rămase în măsurătoarea TG – specie de colesterol foarte strâns legată de bolile cardiovasculare și de decesul din cauza unei boli cardiovasculare.

In ultimii ani, cercetătorul principal al studiului – Prof. Nordestgaard – a impins aceste descoperiri chiar și mai departe. El a analizat datele de la Studiul de la Copenhaga împreună cu datele de la studiul The Copenhagen City Heart pentru a calcula riscul de IM, BCI și atac ischemic (AI), precum și durata de viață în relație cu nivelurile măsurate de TG. Cu alte cuvinte, datorită cercetărilor sale, noi astăzi putem măsura nivelul TG unei persoane și putem spune cu destul de multă siguranță că riscul respectivei persoane de IM, BCI, AT sau BCC este de X %. În câteva cuvinte – un lucru uimitor!

Cam acestea sunt rezultatele cercetărilor sale (vezi pagina 6 din 18 aici):

  • Riscul de infarct miocardic este de 2,9 ori mai mare decât de obicei dacă nivelul TG este de 200 mg/dL și de 4 ori mai mare dacă nivelul TG este de 400mg/dL
  • Riscul de boală cardiacă ischemică este de 2 ori mai mare decât de obicei dacă nivelul TG este de 200 mg/dL și de 2,5 ori mai mare dacă nivelul TG este de 400mg/dL
  • Riscul de atac ischemic este de 1,5 ori mai mare decât de obicei dacă nivelul TG este de 200 mg/dL și de 2,5 ori mai mare dacă nivelul TG este de 400mg/dL
  • Riscul de deces este de 1,5 ori mai mare decât de obicei dacă nivelul TG este de 200 mg/dL și de 1,9 ori mai mare dacă nivelul TG este de 400mg/dL

Bineînțeles, riscul pentru oricare dintre cele de mai sus este și mai mare dacă nivelul TG este mai mare de 400 mg/l: cu cât este mai mare nivelul TG, cu atât este mai mare și riscul. Dacă te afli într-un asemenea caz sau dacă știi vreun prieten, coleg sau vecin care are un nivel ridicat de TG, trebuie să faci ceva imediat. Fă-ți o programare la un cardiolog sau stai pe lângă ei până-și fac o programare. Verifică-ți colesterolul cel puțin o dată pe an și ia măsuri pentru a-l coborî sub 100 mg/dl cât mai repede posibil. Uite cum poți să faci asta:

  1. Prin exerciții fizice intense și regulate
  2. Consumă mai multe legume, mai puțini carbohidrați, cât de puțină brânză poți și elimină pe cât posibil carnea și grăsimile de origine animală
  3. Redu consumul de alcool
  4. Consideră să iei niacină și suplimente de omega 3 disponibile fără rețetă (in doze mai mici)
  5. Încearcă terapia cu niacină, omega 3 sau EPA cu rețetă pentru doze mai mari sau produse purificate (EPA)
  6. Încearcă terapia cu statine, fibrați sau inhibitori de absorbție a colesterolului (de asemenea pe bază de rețetă)
  7. Încearcă terapia cu rașini chelatore ale acidului biliar (se elibereaza cu rețetă)

Începe cu opțiunea care se potrivește cel mai bine cu stilul tău de viață și încearcă să o urmezi cu seriozitate timp de 3 luni, apoi verifică-ți colesterolul. Dacă nivelul TG nu a mai scăzut cu cel puțin 10% față de cel inițial, atunci va trebui să-ți intensifici prima opțiune sau să încerci o a doua opțiune pentru alte trei luni. Cel mai bine ar fi să ceri ajutorul unui medic bine pregătit care te poate ghida pentru a avea rezultate mai bune. Este important să-ți amintești că riscul de IM, BCI, AI și deces rămâne ridicat atâta timp cât valorile TG nu scad sub 100 mg/dl.

Aceasta nu este o discuție teoretică, ci e una bazată pe fapte reale, demonstrate. Dacă ești interesat de vreunul din medicamentele de mai sus, dă-mi un telefon pentru a discuta despre posibile efecte secundare, dacă îți faci griji pentru asta. Cel mai probabil este însă că unul sau mai multe medicamente dintre cele menționate mai sus sunt complet sigure pentru tine sau pentru cineva drag ție. Dă rezultate și o dietă, fără medicamente? Bineînțeles! Atunci mergi pe dietă, nu schimba prea mult ceea ce faci deja. Însă, dacă dieta și exercițiile fizice nu funcționează pentru tine, pentru numele lui Dumnezeu, hai să folosim știința, chiar te poate ajuta!

Poți afla mai multe despre niacină sau despre suplimentele de omega 3 în postările ce vor urma. Din nefericire, nu toate suplimentele dau același rezultat. Discută cu farmacistul tău despre acest lucru sau încearcă un supliment din lista de produse de încredere pe care le-am recomandat în link-urile de mai sus.

Multă sănătate!

Găsește toate postările mele aici

© Copyrighted – All rights reserved to Dr. Alice C. Ceacareanu

Anunțuri publicitare

Publicat de

Dr. Alice

I teach people how drugs work, when they are needed, and why. My expertise as a pharmacist and researcher allows me to determine whether taking or not taking a drug will pose any risk given all current circumstances that apply at this moment. Many times we don't know unless we try, but other many times walking the extra mile pays off giving in return more wonderful moments and more to give to others.

Let me know your thoughts or questions!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.